Paterice

Articole recente

Carti

Blogroll


« | Main | »

Sfanta Casiani

By pateric | iulie 31, 2006

Via?a ?i nevointele sfintei noastre maici,
ale celei între sfin?i CASIANI din Constanlinopol,
a c?rei pomenire Sfânta Biseric?
o pr?znuie?te pe 7 septembrie

Introducere ?i primii ani

Sfanta noastr? maic? Casiani s-a n?scut în Constantinopol cu câtva timp înainte de anul 805. Tat?l s?u, un aristocrat, de?inea o func?ie important? la curtea imperial?.

P?rin?ii Casianiei au aranjat ca fiica lor s? primeasc? o înv???tur? de prim? calitate, care includea, pe lâng? cunoa?terea profan?, ?i studiul Sfintelor Scripturi. De?i era de o frumuse?e rar?, ea dorea înc? din tinere?e s?-?i închine via?a lui Hristos ?i Bisericii, ?i se gândea adeseori s? se c?lug?reasc?.

C?s?toria împ?ratului Mihail al II-lea de Amorion (820 – 829) cu Tecla a dat na?tere lui Teofil, viitorul iconoclast. Dup? moartea Teclei, împ?ratul Mihail a aprins o disput? încins?, atunci când s-a hot?rât s? ia în c?s?torie pe o c?lug?ri?? numit? Eufrosini. Aceast? alegere profund ilegal? a fost îng?duit? deoarece Eufrosini era rodul nefericitei c?s?torii dintre împ?ratul Constantin al VI-lea (780 – 797) ?i Maria de Amnia. Tat?l Eufrosiniei o detesta pe mama ei ?i a silit-o pe Maria s? intre într-o m?n?stire ca s? se poat? c?s?tori cu Teodota, una dintre doamnele ei de onoare. Aceast? fapt? a fost denun?at? de ortodoc?i ca bigamie.

Mirele cel muritor

Dup? moartea lui Mihail de Amorion, acestuia i-a succedat la tron Teofil (829 – 842). Dorind s? g?seasc? o partid? potrivit? pentru el, mama vitrega a lui Teofil, Eufrosini, a organizat un „spectacol al mireselor” la care a adunat pe cele mai frumoase fecioare. Teofil a redus num?rul concurentelor la ?ase semifinaliste, între care era ?i Casiani. La alegerea finala, Eufrosini a dorit ca Teofil s? se foloseasc? de un obicei care data din vremuri str?vechi, adic? viitoarei împ?r?tese urma s? i se dea un m?r de aur. Cand toate fecioarele s-au aliniat, Teofil a fost impresionat cel mai mult de frumuse?ea Casianiei.

De asemenea, Teofil era informat despre în?elepciunea ?i cuno?tin?ele ei. El s-a îndreptat spre ea ?i a zis: „Din femeie a ie?it stric?ciunea” (referindu-se la c?derea Evei). Atunci preaîn?eleapta Casiani, rosind cu sfial?, i-a r?spuns lui Teofil zicând: „Dar tot din femeie a r?s?rit ?i ce este mai bun” (referindu-se la Maica Domnului, care a dat na?tere lui Dumnezeu întrupat). In fa?a marii îndr?zneli ?i a în?elepciunii Casianiei, el a fost redus la t?cere ?i s-a retras de la ea. Apoi el s-a apropiat de modesta Teodora ?i i-a oferit m?rul, ca simbol al alegerii sale.

Departe de a se sim?i lezat? din pricina elimin?rii, Casiani nu avea nici o dorin?? s? devin? împ?r?teas?. Recunoscând în respingerea de c?tre Teofil providen?a lui Dumnezeu, ea era acum liber? s? urmeze via?a monahala ?i înv???tura cea duhovniceasc? în calitate de mireas? a Imparatului împ?ra?ilor. Prin urmare, ea a plecat de la palat u?urat? ?i nerabdatoare în privin?a proiectelor sale de viitor.

Mirele ceresc

Dup? aceea, Casiani a renun?at la lume ?i a construit o m?n?stire de maici pe Xerolofos, a ?aptea colin? a capitalei. Ea a fost apoi tuns? în monahism ?i a început „s? duc? o viat? ascetic? ?i filosofic?”, pl?cut? lui Dumnezeu.

Energica întemeietoare conducea ob?tea surorilor, rânduind modul lor de via?? ?i dumnezeie?tile slujbe ale m?n?stirii.


Casiani m?rturisitoarea ortodox?

Atunci când Teofil, care î?i impunea cu duritate politica sa religioasa împotriva cinstirii icoanelor, a ales-o pe Teodora, el nu ?tia c? ea se închina sfintelor icoane. Teodora a reu?it s?-?i ascund? timp de mul?i ani închinarea sa la icoane, cu toate c? ?i-a crescut cele cinci fiice ?i fiul în respectul fa?? de acestea. Spre deosebire de Teodora, Casiani avea convingeri iconodule puternice pe care le m?rturisea deschis.

Casiani ?i-a dovedit ata?amentul fa?? de cinstirea icoanelor înc? de la o vârst? fraged?. Ea sfida în public politica imperial? contra sfintelor icoane. Fiind în ap?rarea icoanelor ea a suferit prigoan? ?i, odat?, a fost b?tut? cu biciul. Nedescurajat?, ea a st?ruit în rezisten?? împotriva iconocla?tilor. De multe ori, ea vizita în închisoare pe monahii proscri?i, îi sprijinea ?i îi consola cu scrisori ?i daruri. Era cunoscut? ca o fin? observatoare a sl?biciunilor omene?ti; ea î?i exprima p?rerea despre cei c?rora le lipseau curajul ?i hot?rârea zicând: „Ur?sc t?cerea când este timpul de vorbit!„.

Casiani imnografa

În vremea aceasta, când Biserica era angrenat? în lupt?, fiind insuflat? de Dumnezeu, Casiani ?i-a urmat feluritele sale preocup?ri literare ?i muzicale. Lucr?rile sale se g?sesc sub numele „Casiani”, „Casia Monahia” sau „Ikasia”.

Chiar de când ea era tân?r? fat?, Sfântul Teodor Studitul a fost impresionat de înv???tura ei ?i stilul ei literar, pe care le g?sea rare în vremea aceea la cineva atât de tân?r. Ca o compozitoare cu dar de la Dumnezeu, ea î?i scria singur? muzica pentru poemele sale duhovnice?ti. Stare?a Casiani a înzestrat slujbele ce se ?ineau în m?n?stirea sa cu multe cânt?ri noi.

Cu timpul, Casiani s-a stabilit în activitatea de imnografa. Muzica sa bisericeasc? a atras aten?ia p?rin?ilor Bisericii, care au recunoscut darul ei neasemuit. A fost încurajat? s? compun? imnuri pentru numeroasele praznice. Ea are renumele de a fi singura imnografa de seam? a Ortodoxiei. Conform multor p?reri, ea era un „fenomen rar ?i neobi?nuit” pentru competi?ia poetic? a timpului s?u.

Fiind compozitoarea cea mai cunoscut? a Bizan?ului, 23 de imnuri autentice atribuite ei arat? aten?ia pe care ea o acorda numeroaselor aspecte ale ciclului liturgic ortodox.

Între slujbele pe care ea le-a dat m?n?stirii sale, canonul pentru cei mor?i este cel mai lung imn al s?u. Aceast? pies? are 32 de strofe care se cântau s?pt?mânal în cimitirul m?n?stirii la slujbele de pomenire de sâmb?ta.


Cânt?ri pentru „Mineie”

De asemenea, ea a compus imnuri în cinstea sfin?ilor din Mineie , cum ar fi Sfin?ii Samona, Gurie ?i Aviv, Sfin?ii Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie ?i Oreste ?i Sfântul Ioan Înaintemerg?torul, pentru a nu men?iona decât câ?iva.

Pentru Na?terea Domnului nostru Iisus Hristos în trup, monahia Casiani a compus urm?torul imn al Vecerniei în Glasul Doi:

“Când Augustus domnea singur pe p?mânt, mul?imea împ?r??iilor oamenilor s-a sfâr?it. ?i când Tu Te-ai f?cut om din curata Fecioar?, mul?imea zeilor idolatriei s-a nimicit. Cet??ile lumii au trecut sub o singur? st?pânire ?i popoarele au venit la credin?a într-o singur? Dumnezeire suprem?. Neamurile au fost înrolate prin porunca Cezarului, iar noi, credincio?ii, ne-am înrolat în numele Dumnezeirii, atunci când Tu, Dumnezeul nostru, Te-ai f?cut om. Mare este mila Ta, Slav? ?ie”.

Cânt?ri pentru „Triod”

Stare?ei ?i poetei îi sunt atribuite ?i irmoasele Canonului Utreniei care se cânt? în Marea ?i Sfânta Joi în Plagalul Glasului II (Glasul VI; n.tr.), care începe astfel:

“Cel Care în vremurile de demult l-a ascuns pe tiranul cel acuzator sub valurile m?rii este ascuns sub p?mânt de fiii celor pe care odat? El i-a mântuit. Ci, ca fecioarele, s? cânt?m Domnului, c?ci El S-a pream?rit”.

Cea mai frumoas? poezie împreun? cu melodia sa scris? de Sfânta Casiani din Triod este “doxasticon idiomelon“16 (idiomela „Slavei”; n.tr.) de la Apostihurile Marii ?i Sfintei Miercuri, cunoscut? ?i sub numele de Troparul Casianiei , ?i inspirat? de femeia p?c?toas? care este prezentat? de Evanghelistul Luca în Evanghelia sa (Luca 7:36-50).

Casiani face ?i o compara?ie, ar?tând deosebirea dintre femeia p?c?toas? ?i Eva cea c?zut? (Gen. 3:8-11). Cu o p?trundere ?i o sensibilitate specific feminine, Casia monahia înfrumuse?eaz? aceast? întâmplare binecunoscut?. Acest imn plin de c?in?? ?i emo?ionant, scris în Glasul IV Plagal (Glasul VIII; n.tr.), se cânt? cu anticipare în seara Sfintei Joi:

Doamne, femeia ce c?zuse în p?cate multe, sim?ind dumnezeirea Ta, ?i luându-?i rânduial? de mironosi??, cu jale Î?i aduce ?ie mir spre ungere înainte de îngroparea Ta, zicând: «Vai mie, c? noapte îmi este mie patima desfrân?rii, întunecat? ?i f?r? de lun? pofta p?catului. Prime?te izvoarele lacrimilor mele, Tu, Cel ce aduni în nori ap? din mare. Pleac?-Te spre suspinurile inimii mele, Tu, Care ai plecat cerurile cu nespusa-?i plec?ciune, ca s? s?rut preacuratele Tale picioare ?i s? le ?terg iar??i cu p?rul capului meu, al c?ror sunet (de pa?i) auzindu-l Eva în rai când Tu mergeai întru amiaz?, de fric?, s-a ascuns. Cine va cerca mul?imea p?catelor mele ?i adâncul judec??ilor Tale, Mântuitorule de suflete, Izb?vitorul meu? S? nu m? treci cu vederea pe mine, roaba Ta, Tu, Care ai nem?surat? mil? „.

O povestire spune c? stare?a Casiani ?i-a petrecut o dup?-amiaz? în gr?din? compunând acest imn. Când a terminat de scris stihul care zice: „ca s?rut preacuratele Tale picioare ?i sa le ?terg iar??i cu p?rul capului meu”, a fost informat? c? împ?ratul Teofil a sosit la m?n?stire. Nedorind s?-l vad?, în graba ei de a se ascunde, ea a uitat s? ia sulul ?i  condeiul.

Intrând în gr?din?, Teofil a g?sit poemul neterminat ?i a ad?ugat fraza: „al c?ror sunet auzindu-l Eva în rai când Tu mergeai întru amiaz?, de fric?, s-a ascuns”. Dup? ce Teofil a plecat, Casiani a ie?it din ascunz?toare ?i, reluându-?i compozi?ia, a v?zut fraza scris? de mâna lui; ea a p?strat-o ?i a purces la încheierea poemului.

Astfel, in acest imn ni se spune c? femeia p?c?toas? s-a apropiat de Hristos cu dragoste, în timp ce Eva a fugit de Hristos cu fric?. In multe predici ?i imnuri din Postul Mare, Eva, arhetipul femeii p?c?toase, ?i desfrânata cea poc?it? apar împreun?. Privirea ?i dorin?a neînfrânat? a primeia dintre cele dou? femei trebuie evitat?, în timp ce poc?in?a celei de-a doua trebuie imitat?.


Duminica Ortodoxiei

În anul 842, aflat pe patul de moarte, împ?ratul Teofil a desemnat-o pe Teodora regent? pentru fiul lor Mihail al III-lea. Odat? cu moartea lui Teofil, nebunia iconoclast? a luat sfâr?it, împ?r?teasa Teodora a restabilit cultul icoanelor. In binecunoscuta icoan? a Duminicii Ortodoxiei, care comemoreaz? restabilirea cultului icoanelor, îl vedem pe Sfântul Metodie Patriarhul.

Îmbr?cat în ve?minte de episcop, el este înf??i?at ?inând în mân? fie o cârj? (arhiereasc?), fie Evanghelia. Al?i episcopi, care se afl? în spatele lui, ?in icoane ?i Evanghelii, în fa?a lui sunt reprezenta?i doi diaconi sau doi îngeri care ?in în mâini o icoan? a Fecioarei cu Pruncul Hristos (Icoana Odighitria).

În fa?a patriarhului se afl? împ?r?teasa Teodora ?i fiul s?u Mihail, b?ie?el; ei ?in în mâini icoane sau sceptre, în spatele lor se v?d preo?i cu c?delni?e ?i f?clii. De asemenea, îi vedem pe sfin?ii pustnici Ioan, Arsacie ?i Isaia împreun? cu o ceat? de monahi. Lâng? ei se afl? sfânta monahie Casiani, ?inând o icoan? ?i stând în picioare împreun? cu o ceat? de femei schimnice. Pot fi v?zu?i ?i al?i mireni: b?rba?i, femei ?i copii, ?inând în mâini cruci ?i lumân?ri aprinse.

Un biograf comenteaz?: „Ea (Casiani) a tr?it numai pentru Dumnezeu pân? la sfâr?itul vie?ii sale”. Astfel, dup? ce ?i-a dedicat via?a lui Hristos ?i Bisericii, ?i s-a împodobit cu cununa fecioriei ?i cu cununile m?rturisirii, a ascetismului ?i a imnografiei, sfânta noastr? maic? Casiani a r?posat întru Domnul.

din „Matericul – Vietile Sfintelor Cuvioase”, Ed. Egumenita

Topics: Diverse | Comentariile sunt închise pentru Sfanta Casiani

Crestinism Ortodox.ru. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet