Paterice

Articole recente

Carti

Blogroll


« | Main | »

Prolog

By pateric | decembrie 10, 2006

Via?a cre?tin? cuprinde st?ri ?i experien?e diverse, potrivit darurilor Duhului Sfânt, care „sufl? unde vrea”, dup? cuvântul Sfântului Apostol Pavel. Una din st?rile vie?ii cre?tine este monahismul, cu tr?irile ?i nevoin?ele lui. Mentalitatea general? este aceea c? monahismul reprezint? o realitate institu?ionalizat?, dar care este ?i r?mâne la marginea Bisericii, oferind unei anumite categorii de cre?tini posibilitatea tr?irii unei credin?e radicalizate, care nu ar privi ?i pe ceilal?i cre?tini.

O analiz? mai atent? a lucrurilor ar favoriza o în?elegere mai luminoas? ?i mai optimist? a monahismului, ar ar?ta c? monahismul, depane de a fi la periferia Bisericii, este de fapt în inima ei. Este locul unde se încearc? tr?irea f?r? risip? a voca?iei pe care omul o prime?te în Sfântul Botez, cu un anumit ritm, cu un anumit duh în ambian?a eclesial?, care fac monahismul foarte repede remarcat.

De îndat? ce vom în?elege acest fenomen, în?elegem, a?adar, c? monahismul, tr?it potrivit unei norme proprii de cei care au aceast? voca?ie, descoper? una din func?iile esen?iale ale Bisericii.

C? este b?rb?tesc sau feminin, monahismul corespunde func?iei veghetoare a Bisericii. Privegherea, caracteristic? monahului, p?streaz?, împotriva oric?rei uit?ri, con?tiin?a singurei finalit??i care are valoare: aceea de a duce o viat? care se d?ruie?te deplin lui Dumnezeu, cu Hristos Însu?i, pentru slava lui Dumnezeu si mântuirea lumii. El este semnul a ceea ce este unic si folositor pentru orice cre?tin — via?a în total? credincio?ie fa?? de Dumnezeu.

Ap?rut ?i organizat aproape în aceea?i perioad? cu monahismul masculin, monahismul feminin are rolul s?u si importan?a sa, deloc insignifiante în Biseric?. De altfel, în Biseric? nu este nimic neglijabil, orice nevoint? î?i are rostul ei, dac? este dup? rânduial?. De neglijat, de ocolit, de evitat este numai p?catul, de care s? ne fereasc? bunul Dumnezeu pe to?i! Chiar dac? prin rânduial? lui Dumnezeu femeia nu are misiuni sacerdotale, r?spunderile ?i slujirile sale sunt multiple ?i necesare în ansamblul vie?ii Bisericii.

Dac? în identitatea ei cea mai profund? Biserica se g?se?te într-o rela?ie de tip feminin fa?? de Dumnezeu — ea este mireasa Mirelui Hristos sau Trupul mistic al Capului, Hristos — c?lug?ri?ele, în cadrul Bisericii, au sensul chem?rii lor speciale ?i con?tiin?a importan?ei voca?iei lor. Monahia tr?ie?te via?a sa în Biseric? f?r? a avea sentimentul c? i s-ar fi r?pit ceva. Calitatea ei nu se define?te prin vreo reac?ie invers? fa?? de alte structuri ale Bisericii, a?a cum monahismul nu este o stare de reac?ie invers? fa?? de lume. C?lug?ria feminin? nu este o form? defensiv? sau una care s-ar c?zni s? smulg? b?rba?ilor (chiar ?i pentru mediul ei restrâns) anumite privilegii care i-ar lipsi. Monahismul feminin nu este o competi?ie sau o alternativ? a celui masculin, sau a darurilor b?rbatului în Biseric?. Ceea ce intereseaz? c?lug?ri?a este mântuirea în cadrul aceleia?i Biserici, al?turi de ceilal?i, c?lug?ri sau mireni. De aceea m?n?stirile ortodoxe, fie c? sunt de maici sau de c?lug?ri, nu sunt închise mirenilor. Ace?tia vin în m?n?stiri unde cap?t? alinare, sfat ?i putere.

Se spune c? la noi monahismul este în criz?, si în parte este adev?rat. Monahismul a ap?rut, de altfel, într-o stare de criz? a Bisericii. Cum „cri??” în grece?te înseamn? „judecat?”, monahismul este una din formele prin care cre?tinul î?i tr?ie?te cu judecat?, critic, cu luciditate, calitatea de cre?tin. ?i a ap?rut când comunitatea eclesial? a sim?it nevoia de a vedea ?i a tr?i via?a în Hristos ?i în acest fel. Uneori, monahismul pare în impas. Este a?a dac? îl privim dintr-o perspectiv? nostalgic triumfalist?, dac? am vrea s? facem din el altceva decât este: via?? cre?tin? dus? în renun?are. Dac? va fi v?zut, dac? va fi în?eles a?a, „performan?ele” de alt ordin care s-ar putea atinge cu concursul monahilor, nu vor fi monahale.

Nesacerdotal dar consacrat, monahismul feminin a avut parte de acelea?i nevoin?e (de cele mai multe ori eroice) si de acelea?i daruri ca si cel al b?rba?ilor. Despre el s-a scris mai pu?in în spa?iul cre?tin-ortodox. ?i un lucru caracteristic: nu g?sim în monahismul feminin ortodox autobiografii de sfinte a?a cum exist? în Biserica romano-catolic?. De altfel, este destul de delicat ca un sfânt s?-?i scrie via?a. „Apoftegmele” P?rin?ilor pustiei au fost cartea de c?p?tâi a monahului ortodox, b?rbat sau femeie.

În spa?iul românesc, de mult? vreme circul? un fel de „cuvinte” ale maicilor. Nu cunoa?tem îns? cine le-a scris. Dar ?tim c? în ele g?sim sfaturi de la maicile Sara, Theodora, Singlitichia, Matroana, Melania ele., sau sfaturi ale avvei Isaia c?tre maici. De aceea nu este exclusiv un „Matericon”, ci o colec?ie de apoftegme alc?tuit? în m?n?stirile de maici, unde duhovnicul avea rolul s?u bine determinat. Sfaturi privind viata monahului, isihasmul feminin, înfrânarea limbii, ispitele Satanei, autocunoasterea, lini?tea, t?cerea, smerenia, paza gândurilor ele. sunt câteva din sfaturile ?i înv???turile date de maici maicilor. Departe de a fi o colec?ie paralel? apoftegmelor P?rin?ilor pustiei (Patericul egiptean), aceast? culegere de „Apoftegme” surprinde uneori prin analize mult mai profunde. Dac?, spre exemplu, pentru Sfântul Macarie Egipteanul gândurile care vin peste monah se aseam?n? ciorilor care se pun pe pom, acesta r?mânând curat dup? alungarea lor, dup? cum va r?mâne ?i mintea omului, alungând de la ea gândurile, în „Apoftegmele” maicilor analiza este mult mai adânc?. Iat? ce spune Cuvioasa Teodora despre gânduri: „?ezând în?untrul chiliei tale, p?ze?te-?i gândurile, dac? po?i, ?i atunci vei cunoa?te cum ?i de unde, când ?i câ?i ?i ce fel de tâlhari vor s? intre ?i s? fure faptele tale bune… Orice gând, înso?it de o împreun? îndulcire ?i învoire, cade sub judecat?… A?adar, s? nu socoti?i, bunele mele surori, c? gândurile nu ne vat?m?, pentru c? ?i numai unirea cu ele este judecat?, ca ?i fapta „.

Este un lucru bun tip?rirea acestor cuvinte ale maicilor din „Matericon „. Doresc s? se foloseasc? de ele spre mântuire cele ?i cei ce le vor citi.

Monahia Eufrasia Poian?,
M?n?stirea Dealu

Topics: Diverse | Comentariile sunt închise pentru Prolog

Crestinism Ortodox.ru. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet