Paterice

Articole recente

Carti

Blogroll


« | Main

Prefa??

By pateric | decembrie 10, 2006

Spunea Sfântul Vasile cel Mare: „ Una este fapta bun? a b?rbatului ?i a femeii, deoarece i alc?tuirea lor este de aceea?i vrednicie, precum si r?splata asemenea pentru amândoi”. Iar Cuvioasa Domnina înv??a: „Fapta bun? nu se deosebe?te în b?rb?teasc? ?i femeiasc?, nici în?elepciunea nu se împarte în dou?, f?r? asem?nare una cu alta; c?ci deosebirea st? în trupuri, nu în suflete, întru Iisus Hristos, dup? dumnezeiescul Apostol, nu este b?rbat ?i femeie” (Gal. 3, 28).

Cu atât mai mult în via?a monahal? leg?mântul fecioriei ?terge deosebirile între partea b?rb?teasc? ?i cea femeiasc?, monahii ?i monahiile fiind deopotriv? „îngeri în trup”. A?adar, tr?irea celor ce fug de lume trebuie s? fie aceea?i ?i pove?ele dup? care î?i petrec nevoin?a la fel. În scrierile Sfin?ilor P?rin?i nu afl?m alc?tuiri anume pentru femei sau pentru b?rba?i.

Chiar când sfaturile sunt date unei ucenice, ca în tratatul „Despre feciorie” al Sfântului Atanasie cel Mare sau în „Cuvântul c?tre monahia Xenia” al Sfântului Grigorie Palama, chiar când cuvintele folositoare de suflet au fost rostite de pustnice vestite, ele sunt pentru to?i, f?r? deosebire, b?rba?i sau femei, în Pateric cuvintele Sarrei sau Singlitichiei au acela?i loc si autoritate ca ?i cele ale lui Antonie, Macarie ?i Pimen. Avva sau amma sunt sf?tuitori la fel de asculta?i. Pe t?râm duhovnicesc, femeile puteau adesea întrece pe b?rba?i în în?elepciune, fapte bune ?i t?rie. Este chiar înv???tura Patericului: „Au venit la dânsa (la amma Sarra, u.n.) pustnici mari din p?r?ile Pilusiului. ?i când mergeau ei, ziceau între sine: „S? smerim pe b?trâna aceasta.» ?i i-au zis ei: -Vezi, s? nu se înal?e cugetul t?u ?i s? zici c?, iat?, pustnicii vin la mine, care sunt o muiere.» Le-a zis lor maica Sarra: «Adev?rat, cu firea sunt o muiere, dar nu cu mintea»”.

Exist? totu?i partea proprie femeilor în tr?irea cre?tin?. Este ?tiut rolul lor în ap?rarea cinstirii icoanelor.” Cu mult timp înainte de lupta lor antiiconoclast?, avva Visarion povestea despre un frate ce tr?ia într-o pe?ter?, împletind funii în deplin? t?cere: „Am aflat c? a fost muiere cu firea” ?i minunându-se, a ad?ugat: „Iat? cum ?i muierile biruiesc pe Satana, iar noi prin cet??i petrecem cu neorânduial?”. C? în ?ara noastr? ?i pretutindeni în lumea cre?tin? se v?de?te o mai mare chemare a femeilor spre monahism este un fapt atestat statistic. Despre tr?irea lor pilduitoare citim de curând în „Convorbirile duhovnice?ti” publicate de P.C. Ieromonah loanichie B?lan.” M?rturisirile, sfaturile, „cuvintele” maicilor cuprinse în aceast? carte se disting prin note de umilin?? si bucurie care le dau o mare putere ziditoare. Ea vine, poate, ?i din faptul c? monahia nu are, ca monahul, voca?ia studiilor teologice înalte, a preo?iei ?i arhieriei, nici primejdia c?l?toriilor dese. Tr?irea duhovniceasc?, via?a liturgic? ?i, îndeosebi, ascultarea ocup? principalul loc în sporirea lor. ,.Puterea mult?” a „graiurilor” lor, înv?luite în modestie ?i discre?ie, vine dintr-o experien?? l?untric? dobândit? prin r?nduiala cea mai aspr? a vie?ii c?lug?re?ti.

Vrednicia vie?uirii monahale feminine era, fire?te, cunoscut? ?i în Bizan?ul veacului al Xlll-lea, dar nu atât întru lauda cuvioaselor maici de alt?dat?, cât pentru încurajarea ?i pov??uirea ucenicei sale Teodora, monahie de vi?? împ?r?teasc?, iat? c? un duhovnic cunoscut azi numai prin alc?tuirea despre care este vorba aici, avva Isaia, a adunat într-o carte cuvinte ?i înv???turi ale pustnicelor, carte mai cunoscut? apoi, dup? pilda „Patericului”, sub titlul de „Materic”.

„Matericul” s-a bucurat de primirea ?i r?spândirea cuvenit? în ob?tile de monahii, dar ?i de monahi, judecând dup? faptul c? mai toate manuscrisele pe care le cunoa?tem au fost p?strate în m?n?stiri de b?rba?i. Dar între edi?iile moderne de scrieri ascetice cartea a fost uitat?. Abia în 1585 ea a fost t?lm?cit? în greaca nou? de Nichifor din Chios ?i publicat? la Ermoupole de arhimandritul Hristofor.” Marele duhovnic rus Teofan Z?vorâtul (Gheorghe Govorov, episcop de Tambov, apoi de Vladimir) a f?cut apoi traducerea ruseasc?, ap?rut? la Moscova în 1891 cu cheltuiala M?n?stirii Sfântul Pantelimon de la Muntele Athos, încredin?at c? „nu exist? (înc?) la noi c?r?i destinate anurne monahiilor”‘. O mai veche t?lm?cire româneasc?, de acum dou? veacuri, n-a fost publicat? niciodat?.

Pentru soarta vitreg? a c?r?ii în vremurile mai aproape de noi, o explica?ie s-ar putea afla în studiile celor doi c?rturari catolici Jean Gouillard ?i Irenee Hausherr care au descurajat interesul pentru o alc?tuire al c?rei autor cutezase s? pun? pe seama unor vestite pustnice, intre cuvintele lor autentice, „graiurile” altor, nu mai pu?in vesti?i, p?rin?i ai pustiei egiptene. Amândoi autorii aminti?i dau  exemple  de  asemenea  „împrumuturi”, întrerupându-?i apoi exerci?iul critic, convin?i de inutilitatea de a prelungi demonstra?ia despre lipsa de originalitate a compila?iei avvei Isaia care, arat? Hausherr, „prescurteaz?, gloseaz?, interpoleaz?, comenteaz? f?r? scrupule (…) pretinsele apoftegme ale maicilor (..J. S-ar putea chiar (dar e pu?in probabil) ca Isaia s? fi alc?tuit unele din ele în întregime”.

?i totu?i, dup? aceia?i înv??a?i, „Matericul” este mai mult decât o pild? a modului în care se alc?tuia o carte în faza târzie a literaturii bizantine. „Scrierile acestui Isaia – m?rturise?te Hausherr, dincolo de interesul lor filologic, ne-ar putea aduce pu?in? lumin? asupra perioadei de trecere de la ?coala lui Simion Noul Teolog la palamism”. Tot Hausherr v?zuse mai înainte în Materie „o etap? între Simion Noul Teolog ?i isihasmul secolului al XlV-lea „. La fel, Gouillard ar?ta c? „prin lecturile sale preferate (Isaac, Sc?rarul, Maxim, Thalasie etc.), prin întâietatea isihiei ?i rolul fundamental al rug?ciunii inimii, Isaia ne face s? ne gândim la isihasmul veacului urm?tor. El îl anun??.”

Într-adev?r, multe „cuvinte” citate de avva Isaia sunt comentate de el cu adaosuri despre lini?te (sychia) ?i t?cere (siope) care îng?duie cititorului „o mai adânc? în?elegere a textelor. Avva este un dasc?l al p?zirii min?ii, al nevoin?elor, al citirii Scripturilor, al dobândirii lacrimilor ?i rug?ciunii lui Iisus, pov??uitor dup? propria sa tr?ire, iar nu un simplu compilator.

Aceste calit??i ale Matericului r?scump?r? cu prisosin?? „lipsa de originalitate a lui Isaia” în care Gouillard vedea „mai degrab? un nevoitor ale c?rui preocup?ri, toate, sunt centrate pe gândul la moarte, la judecat?, la mântuire ?i la activitatea ce trebuie desf??urat? în acest scop”. Pentru c?, dincolo de aceste preocup?ri care nu au de ce s? fie repro?ate unui monah, avva Isaia era încredin?at c? „isihia hot?r??te via?a c?lug?rului: ea este calea strâmt?, singura care duce la via??, cea mai mare lucrare, mai grea decât oricare alta în cântarul faptelor bune”. ?i, ad?ug?m, problema „originalit??ii” nu se punea, pe vremea avvei Isaia, în termenii criticii de texte moderne.

Pân? la cercetarea atent? care s? pun? în lumin? ceea ce duhovnicul maicii Teodora aduce nou fa?? de scrierile de pân? la el, Matericul a r?mas un pov??uitor de nevoin?? cre?tin? mereu r?spândit prin copii manuscrise, iar în zilele noastre a îndemnat la alc?tuiri asem?n?toare. P.B. Paschou a publicat în 1990 un Nou Materic, cuprinzând „izvoare necunoscute ?i inedite, patristice ?i ascetice, despre cinstitele ?i sfintele femei”, iar D.G. Tsami, în 1990-l992, sub titlul „Materic”, o ampl? culegere de „povestiri, cuvinte ?i vie?i ale sfintelor maici ale Pustiei, ale femeilor nevoitoare ?i cuvioase ale Bisericii Ortodoxe”.

Am semnalat recent un manuscris care, dup? aspect ?i limb?, pare a fi o copie f?cut? în Moldova, c?tre sfâr?itul secolului al XVIII-lea, a celei mai vechi t?lm?ciri române?ti a Matericului. Este singurul text complet, tradus dup? originalul grecesc, ajuns pân? la noi. A doua versiune, p?strat? la M?n?stirea Dealu într-o copie dactilografiat?, f?r? indica?ii despre traduc?tor ?i dat?, dar într-o limb? româneasc? mai limpede, a încurajat publicarea Matericului la noi, pentru folos în primul rând duhovnicesc, dar ?i ca început al cercet?rilor viitoare despre aceast? veche scriere isihast?.
Virgil Cândea

Topics: Diverse | Comentariile sunt închise pentru Prefa??

Crestinism Ortodox.ru. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet