Bătrânul Pahomie
(ucenicul bătrânului Evloghie şi nepotul lui Hagi Gheorghe)

Precum despre bătrânul Evloghie, aşa şi despre binecuvântatul lui ucenic,  Părintele Pahomie, voi spune ceva de la sfârşitul vieţii sale, iar nevoitorii evlavioşi, care au gânduri curate, vor înţelege sufletul curat al Bătrânului Pahomie.

Cu trei zile înainte de moartea sa, într-o joi, Bătrânul Pahomie l-a chemat pe părintele Gheorghe şi i-a spus:
- Părinte Gheorghe, fă dragoste şi du-te la Colciu şi cumpără peşte pentru praznicul Sfântului Gheorghe, pe care îl vom avea luni. De data aceasta să cumperi însă mai mult, deoarece voi veţi avea două praznice. Eu voi prăznui în cer cu Sfântul Gheorghe, nu voi fi cu voi.

Părintele Gheorghe merse de îndată la Colciu, aduse peştele şi-l pregăti ca să nu se strice.
Vineri Bătrânul Pahomie trimise iarăşi pe părintele Gheorghe să cheme pe părinţi la praznic spunându-i:
- Să spui părinţilor să-şi rânduiască treburile, pentru că vor avea două praznice: înmormântarea mea cu parastas şi a doua zi pomenirea Sfântului Gheorghe.

Părintele Gheorghe a înştiinţat pe părinţi aşa cum îi spusese Bătrânul Pahomie. Sâmbătă dimineaţa l-a trimis să înştiinţeze pe părintele Dimitrie să vină să-l împărtăşească.

De îndată ce l-a văzut pe preot, a început să cânte cu bucurie ”Cinei Tale celei de Taină…” şi împărtăşindu-se a spus: “Slavă lui Dumnezeu”. I-a sărutat pe părinţii care se aflau lângă el şi apoi sufletul său cel sfinţit a plecat la ceruri în anul 1974 la 22 aprilie.

Duminică a fost înmormântarea şi parastasul cu masă ca la un praznic, iar luni au prăznuit pe Sfântul Gheorghe, săvârşind al doilea praznic.

Părintele Pahomie însă a sărbătorit cu Sfântul Gheorghe în cer, precum spusese, iar acum se desfătează de bunătăţile Raiului împreună cu Sfântul, bând vinul duhovnicesc al dragostei lui Dumnezeu.

Bunul Dumnezeu să ne învrednicească şi pe noi să gustăm puţin din el. Amin.