Clericii nepregătiţi care au fost împiedicaţi de Dumnezeu să liturghisească

Odată, la Peştera Sfântului Atanasie vieţuia un stareţ, care avea doi ucenici. Unul era ieromonah iar celălalt ierodiacon.

Într-o zi au mers ucenicii la o bisericuţă să liturghisească. Preotul, însă, îl invidia mult pe diacon pentru că acesta era mai inteligent şi, fireşte, mai îndemânatic în toate. Dar nici diaconul nu ajuta situaţia cu felul său egoist de a fi.

Preotul s-a pregătit pe dinafară citind rugăciunile de împărtăşanie şi făcând toate cele rânduite în tipic.

Din păcate, însă, n-a făcut lucrul cel mai de seamă, adică pregătirea lăuntrică: să se mărturisească smerit ca să alunge pizma din inima sa, care nu fuge schimbându-ne hainele şi spălându-ne pe cap.

Aşadar având numai această pregătire exterioară a înaintat spre înfricoşătorul Jertfelnic, ca să liturghisească.

Dar de îndată ce a început Proscomidia, ce s-a întâmplat? S-a auzit un vuiet puternic şi a văzut cum pleacă Sfântul Disc de la proscomidiar şi dispare.

Fireşte, nu au mai putut liturghisi. Dacă nu-i împiedica Bunul Dumnezeu în felul acesta şi preotul ar fi slujit în această stare sufletească în care se afla, gândul îmi spune că ar fi păţit un mare rău.

Aceeaşi părere avea şi părintele Varlaam de la Vigla, care mi-a povestit această întâmplare.