Fratele care s-a mântuit fără osteneală

deoarece nu judeca niciodată pe nimeni

O dată un mirean a mers la Schitul Kavsokalivia să se facă călugăr. Dar părinţii schitului nu voiau să-l primească deoarece, pe lângă faptul că era trândav şi nepăsător, mai era şi foarte scandalagiu, mereu pricinuind neplăceri.

Deoarece aceluia îi plăcea în schit, a rugat pe părinţi să-i îngăduie să rămână acolo ca mirean şi să mai lucreze din când în când.

Astfel şi-a petrecut viata sa în trândăvie şi nepăsare până în ceasul morţii sale, când a căzut la pat. Cu toate acestea părinţii îl cercetau şi se aflau mereu lângă el.

Într-o zi muribundul privea cu insistentă la ceva şi făcea semne. Părinţii nu ştiau ce se întâmplă. Când şi-a venit în sine, le-a povestit acest lucru înfricoşător:

“Am văzut pe Arhanghelul Mihail Å£inând în mână o hârtie în care erau scrise toate păcatele mele ÅŸi spunându-mi:

- Vezi acestea pe care le am scrise aici? Pe toate le-ai făcut. De aceea pregăteşte-te să mergi în iad.

-  Sfinte arhanghele, uită-te printre toate păcatele mele şi vezi dacă există păcatul osândirii! i-am spus eu.

Atunci Arhanghelul a căutat şi mi-a spus:

- Nu, nu există.

- Atunci nici eu nu trebuie să merg în iad, potrivit cu cele spuse de Domnul: «nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi» (Luca VI, 37).

Auzind acestea Arhanghelul Mihail a rupt hârtia cu păcatele mele.

AÅŸadar, părinÅ£ilor, voi merge în rai. Când mi-aÅ£i spus că nu sunt bun de monah ÅŸi lucram în schit ca mirean, atunci când veneam la biserică în sărbători adeseori auzeam cuvintele Evangheliei: «nu judecaÅ£i, ca să nu fiÅ£i judecaÅ£i» (Matei VII, 1) ÅŸi mi-am spus: «Sărmane suflete, cel puÅ£in acestea să le împlineÅŸti». Acestea m-au mântuit fără altă osteneală“.

Cu aceste cuvinte şi-a dat sufletul în mâinile Arhanghelului Mihail.